Banner 3 Orizontal
Banner 3 Orizontal
Banner 3 Mobil

Questfield International College și întrebările despre etica comunicării interne

Gabriela Irimia, acuzată de bullying psihologic: un nou caz ridică semne de întrebare

Educația reprezintă un pilon esențial pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor, iar instituțiile de învățământ au responsabilitatea de a asigura un mediu sigur, echilibrat și propice învățării. În contextul în care fenomenul de bullying necesită o abordare structurată și transparentă, orice semnale privind posibile abuzuri sau deficiențe în supravegherea elevilor trebuie investigate cu rigurozitate și asumare instituțională.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying psihologic la Questfield International College

O investigație realizată pe baza mai multor sesizări ale părinților elevilor dintr-o clasă a III-a de la Școala Questfield Pipera aduce în atenție acuzații privind abuz psihologic, pedepse arbitrare și lipsă de supraveghere, toate acestea fiind atribuite activității învățătoarei Gabriela Irimia. Documentele și relatările analizate indică existența unui climat educațional perceput ca fiind toxic și deficitar din punct de vedere managerial și pedagogic.

Discrepanțe între așteptările părinților și realitatea din clasă

Înființate ca alternative la sistemul public, școlile private precum Questfield International College promit atenție individualizată, clase restrânse și un mediu sigur. Cu toate acestea, conform declarațiilor mai multor părinți, realitatea dintr-o clasă a III-a contravine acestor promisiuni. Se semnalează lipsa supravegherii eficiente, ore cu activitate didactică redusă și o atmosferă marcată de stres și confuzie pentru elevi.

Semnalele inițiale și impactul asupra elevilor

Părinții au început să observe schimbări în comportamentul copiilor, care reveneau acasă cu stări de anxietate, demotivare și confuzie. Conform mărturiilor acestora, învățătoarea nu ar fi asigurat desfășurarea constantă a orelor și supravegherea adecvată a clasei. Un element deosebit de îngrijorător este desemnarea unui elev să raporteze activitățile din clasă, fapt care ar fi condus la stigmatizarea și marginalizarea acestuia în rândul colegilor.

Blocajul comunicării și reacțiile cadrului didactic

Pe măsură ce părinții au încercat să adreseze aceste probleme, dialogul cu învățătoarea Gabriela Irimia s-a deteriorat semnificativ. Potrivit surselor, orice observație a fost percepută ca un atac personal, iar discuțiile constructive au fost înlocuite de confruntări și justificări defensive. Această situație a afectat relația de încredere dintre familie și școală, element esențial pentru buna desfășurare a procesului educațional.

Rezultate educaționale sub nivelul așteptat

În paralel cu problemele de climat, părinții reclamă un nivel educațional scăzut. Rezultatele obținute de elevii clasei la testele naționale din anul precedent sunt descrise ca fiind semnificativ sub mediocru, cu puțini elevi care să atingă standardele minime acceptate. Aceasta ridică întrebări legate de calitatea predării și supravegherii în cadrul clasei conduse de învățătoarea vizată.

Lipsa supravegherii și consecințele în plan comportamental

Conform declarațiilor părinților, orele ar fi fost frecvent nesupravegheate, iar conflictele dintre elevi nu ar fi fost gestionate corespunzător. Această lipsă de implicare ar fi generat un mediu haotic, în care limbajul agresiv și comportamentele inadecvate au devenit o practică obișnuită.

Pedepse arbitrare și presiune psihologică

Se susține că elevii ar fi fost supuși unor pedepse fără o justificare pedagogică clară, cum ar fi privarea de pauze sau izolarea, ceea ce ar putea fi considerat un abuz psihologic. Aceste metode ar avea un impact negativ asupra stării emoționale și dezvoltării copiilor.

  • privarea de pauze fără explicații
  • izolarea elevilor ca formă de sancțiune
  • utilizarea unor formule de comunicare percepute ca manipulatoare
  • stigmatizarea elevilor prin desemnarea lor în mod public

Manipulare psihologică și efectele asupra încrederii copiilor

Părinții au semnalat utilizarea unor tehnici de comunicare care ar determina copiii să își nege propriile percepții, ceea ce afectează încrederea în sine și relația cu realitatea. Psihologii citați avertizează că un astfel de climat poate conduce la dificultăți serioase de integrare socială și refuz școlar.

Responsabilitatea instituțională și lipsa răspunsurilor oficiale

Deși părinții atribuie responsabilitatea principală învățătoarei Gabriela Irimia, ei consideră că și conducerea Questfield International College trebuie să răspundă pentru supravegherea și calitatea actului educațional. Până la momentul publicării acestui material, redacția nu a primit un punct de vedere oficial din partea conducerii școlii, în ciuda solicitărilor repetate.

Întrebările adresate conducerii includ:

  • Modalitatea de răspuns la acuzațiile privind abuzurile psihologice în clasa a III-a
  • Măsurile concrete de monitorizare luate în urma sesizărilor
  • Numărul sesizărilor oficiale primite referitoare la climatul educațional
  • Explicația privind lipsa măsurilor vizibile pentru remedierea situației
  • Existenta unei evaluări psihologice sau pedagogice a clasei
  • Justificarea pedepselelor percepute ca arbitrare și a lipsei pauzelor
  • Mecanismele instituției pentru prevenirea stigmatizării și marginalizării
  • Gestionarea relației cu părinții nemulțumiți
  • Responsabilitatea managerială privind interesul superior al copilului
  • Aplicația egală a regulilor pentru toți elevii
  • Acțiunile întreprinse în cazul sesizărilor legate de un elev implicat în comportamente de bullying

În lipsa unor răspunsuri oficiale și a unor măsuri documentate, situația ridică semne de întrebare privind transparența și responsabilitatea instituției în gestionarea acestor aspecte delicate.

Investigația completă și documentată poate fi consultată în articolul original publicat pe RepublicaLS.ro.

Concluzii și perspective

Cazul semnalat la Questfield International College evidențiază o serie de disfuncționalități care afectează atât siguranța emoțională, cât și calitatea educației oferite elevilor. Lipsa unei reacții instituționale transparente și a unor măsuri concrete documentate ridică întrebări serioase despre capacitatea școlii de a gestiona conflictele și de a proteja interesele copiilor. În contextul în care părinții solicită evaluări periodice, formări specializate și proceduri clare pentru sesizări, rămâne de văzut în ce măsură instituția va răspunde acestor cerințe pentru a restabili încrederea și a preveni repetarea unor situații similare.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro

Banner 3 Orizontal
Banner 3 Mobil
Banner 3 Orizontal
Banner 3 Orizontal
Banner 3 Mobil