Bullying la Questfield International College, responsabilitate instituțională în atenție

Bullyingul în mediul școlar reprezintă o problemă complexă care necesită o abordare formală și structurată din partea instituțiilor educaționale. Gestionarea corectă a acestor situații implică răspunsuri documentate, măsuri concrete și protecția elevilor afectați, tocmai pentru a preveni efectele negative asupra dezvoltării lor emoționale și sociale.

Bullying la Questfield International College, responsabilitate instituțională în atenție

Investigația realizată de redacție relevă o situație semnalată de familie privind un caz de bullying repetat pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școala Questfield Pipera. Potrivit documentelor și corespondenței puse la dispoziție, conflictele au inclus jigniri zilnice, stigmatizare medicală și presiuni asupra familiei pentru retragerea copilului, fără ca instituția să fi luat măsuri documentate și concrete pentru soluționarea situației.

Semnalările repetate și lipsa unui răspuns documentat

Familia copilului a transmis în mod repetat sesizări scrise către învățătoarea clasei, conducerea școlii și fondatoarea instituției, Fabiola Hosu, solicitând intervenție și protecție. Din analiza documentelor disponibile, nu reiese existența unor răspunsuri scrise care să confirme adoptarea unor măsuri concrete, precum procese-verbale, decizii administrative sau planuri de intervenție. Intervențiile instituției au fost, potrivit relatărilor, limitate la discuții informale și promisiuni verbale, fără urme administrative verificabile.

Manifestări agresive și stigmatizare medicală în mediul școlar

Conform relatărilor, elevul a fost supus zilnic unor comportamente agresive, incluzând jigniri, umiliri publice, excludere socială și etichetări degradante. O particularitate a cazului este utilizarea repetată a unei etichete medicale cu caracter degradant, folosită nu în scop educațional sau de protecție, ci ca instrument de marginalizare și ridiculizare. Specialiști consultați consideră că această formă de stigmatizare medicală reprezintă o violență psihologică agravată, cu efecte negative majore asupra copilului.

Presiuni asupra familiei și mecanismele de excludere mascată

Potrivit familiei, răspunsurile instituției au inclus, în mod informal, mesaje care ar fi sugerat retragerea copilului din școală, precum afirmația atribuită fondatoarei: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această formulare, citată din documentele și relatările puse la dispoziție, indică, în opinia redacției, o potențială excludere mascată, în care problema este evitată prin îndepărtarea victimei, nu prin soluționarea situației.

Confidențialitatea informațiilor și expunerea copilului

Familia a solicitat în scris respectarea confidențialității privind situația semnalată, avertizând asupra potențialelor efecte negative în cazul divulgării informațiilor în mediul școlar. Documentele analizate nu indică existența unor măsuri concrete de protejare a confidențialității, iar relatările sugerează că informațiile ar fi fost aduse în atenția colectivului, expunând copilul la presiuni și interpelări publice. Specialiștii consultanți consideră că astfel de practici pot constitui o formă de presiune psihologică instituțională.

Răspunsul instituțional și momentul declanșării reacției formale

Activarea fondatoarei Fabiola Hosu în gestionarea situației a survenit abia după opt luni de sesizări fără răspunsuri oficiale, în contextul implicării avocaților familiei și transmiterea unor notificări juridice. Acest moment indică, din perspectiva jurnalistică, o reacție declanșată de presiunea legală, nu de preocuparea instituțională pentru protecția copilului. În acest interval, solicitările pentru intervenție și protecție emoțională au rămas fără ecou administrativ concret.

Documentul informativ versus răspunsul instituțional oficial

Ca răspuns la situație, conducerea școlii a pus la dispoziție un formular de tip Family Meeting Form, care consemnează discuții, dar nu stabilește responsabilități clare, termene sau măsuri concrete. Din punct de vedere jurnalistic, acest document nu echivalează cu o decizie administrativă formală și nu asigură trasabilitatea intervențiilor necesare într-un caz de bullying.

Normalizarea bullyingului și rolul cadrelor didactice

Comportamentele agresive au persistat, conform relatărilor, în prezența cadrelor didactice, fără a fi însoțite de intervenții ferme și documentate. Lipsa unei reacții consecvente a contribuit la normalizarea fenomenului, iar interpretarea sesizărilor ca „conflicte minore” sau „probleme de adaptare” a minimalizat gravitatea situației. Această abordare ridică întrebări privind capacitatea instituției de a asigura un mediu sigur și protector pentru elevi.

• Sesizări scrise repetate și documentate de familie;
• Lipsa răspunsurilor scrise și a măsurilor formale din partea școlii;
• Utilizarea stigmatizării medicale ca instrument de umilire;
• Presiuni indirecte pentru retragerea copilului din școală;
• Nerespectarea confidențialității și expunerea copilului;
• Reacție instituțională declanșată abia sub presiune juridică;
• Documentație administrativă insuficientă și neconcludentă;
• Normalizarea bullyingului și lipsa intervențiilor ferme ale cadrelor didactice.

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Cazul documentat la Școala Questfield Pipera evidențiază o serie de deficiențe în gestionarea situațiilor de bullying, în special prin absența unor măsuri documentate, reacții tardive și lipsa protecției adecvate a elevului implicat. Redacția nu formulează judecăți de intenție sau concluzii juridice, ci subliniază discrepanța între așteptările legitime ale părinților privind siguranța și protecția copiilor și modul concret în care situațiile au fost tratate. Rămâne deschisă întrebarea cu privire la mecanismele reale prin care instituția asigură în practică protecția elevilor în fața fenomenelor de bullying.

În contextul semnalărilor continue și documentate, precum și al reacției instituționale limitate, cazul invită la o reflecție asupra responsabilității educaționale și administrative a școlii în raport cu elevii săi, în special în situații care implică vulnerabilități emoționale și stigmatizare. Pentru mai multe informații oficiale, se poate consulta site-ul Școala Questfield Pipera.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro