Casa Gheorghe Tătărescu din București: o mărturie a memoriei politice și devenirea EkoGroup Vila

În inima Bucureștiului interbelic, pe Strada Polonă, nr. 19, se află o vilă discretă, însă plină de semnificații, care nu doar că a fost martoră la vicisitudinile unui veac de schimbări profunde, ci și păstrătoare atentă a unei culturi politice și familiale complicate. Casa nu este un simplu spațiu construit, ci un depozit al memoriei, în care zidurile poartă ecouri ale deciziilor și relațiilor care au modelat soarta României. În acest loc, viața personală și cea publică s-au intersectat sub semnul unei arhitecturi calculate, într-un echilibru fragil între putere și reținere.

Casa Gheorghe Tătărescu: spațiu, istorie și continuitate în dialog cu memoria politică

Figura lui Gheorghe Tătărescu, prim-ministru al României în perioade decisive ale interbelicului și imediat postbelice, se conturează într-o lumină complexă, marcată de ambiguități şi compromisuri. Casa sa bucureșteană reprezintă o extindere a acestui portret – o vilă interbelică cu o scară modestă, cu biroul premierului plasat discret la entre-sol, un spațiu care vorbește despre o etică a echilibrului funcţiei publice și a vieţii private. Astăzi, această reședință istorică capătă o nouă identitate sub denumirea de EkoGroup Vila, o formă în care trecutul și prezentul coexistă fără a se anula reciproc.

Gheorghe Tătărescu: omul din spatele deciziilor, politico-cultural al epocii

Originar dintr-o familie care îmbina disciplina militară hereditară și rafinamentul boieresc oltenesc, Gheorghe Tătărescu (1886–1957) s-a distins încă din tinerețe printr-un angajament ferm față de reformele democratice, pledând pentru electoral real și parlamentarism autentic. Activitatea sa politică a traversat o epocă tumultoasă, cu momente de modernizare, dar și de limitare a libertăților parlamentare, reflectând complexitățile unei Românii aflate între aspirațiile democratice și presiunile autoritare. Mandatele sale de prim-ministru (1934–1937, 1939–1940) s-au desfășurat în decorul unor crize geopolitice și teritoriale majore, în timp ce influența sa s-a extins asupra culturii și diplomației, fiind ales membru de onoare al Academiei Române din 1937.

Casa ca extensie a puterii și discreției personale

Vila familiei Tătărescu nu impresionează prin dimensiuni uriașe, ci prin moderare și eleganță proporțională – un remarcabil discurs arhitectural despre putere și reținere. Biroul prim-ministrului, situat la entre-sol, accesibil printr-un portal lateral cu accente neoromânești, reprezintă o alegere simbolică relevantă: funcţia publică nu este expusă, ci modest integrată în viața domestică. Astfel, casa se constituie într-un spațiu în care intimitatea familială şi responsabilitatea guvernamentală coexistă fără suprapuneri ostentative, într-o harmoniă greu de găsit în altă reședință politică contemporană. Familia Tătărescu și-a calibrat astfel o identitate domestică solidă, un univers discret, în centrul căruia se aflau valorile disciplinei și sobrietății.

Un limbaj arhitectural între Mediterana și neoromânesc: Zaharia, Giurgea și Milița Pătrașcu

Proiectată în două etape definitorii pentru Bucureștiul interbelic, această vilă reflectă o sinteză rafinată între influențele mediteraneene și elemente neoromânești. Alexandru Zaharia a fost autorul conceptului inițial, ulterior perfecționat de Ioan Giurgea, partenerul său de succes, care au colaborat într-un registru ce evita rigiditatea simetrică, dând naștere unei compoziții vivace și proporționate impecabil.

Fațada se caracterizează prin portaluri decorate în maniera moldovenească și coloane filiforme variate, iar interiorul este hermetic legat de detalii artistice precum șemineul proiectat și executat de sculptorița Milița Pătrașcu, eleva lui Brâncuși și confidenta Arethiei Tătărescu. Acest element nu este doar un obiect decorativ, ci un pivot al dialogului între tradiție și modernitate, reluat în lucrări influente ale epocii. Feroneria din alamă patinată, ușile sculptate, parchetul masiv din stejar cu variații cromatice – toate formează un ansamblu ce evocă un rafinament discret, în care calitatea este simbol al nobleței interbelice.

Arethia Tătărescu: femeia care modelează cultura casei și a vremurilor

Dincolo de imaginea publică a premierului, Arethia Tătărescu a fost o prezenţă esențială, suprapusă unei sensibilități artistice și unei implicări discrete în proiecte cultural-caritabile. „Doamna Gorjului” a susținut revitalizarea meșteșugurilor și a fost un actor principal în revenirea lui Constantin Brâncuși în circuitul artistic românesc, în special prin sprijinul acordat ansamblului de la Târgu Jiu.

Rolul ei apare ca un fir invizibil, dar indispensabil în arhitectura și atmosfera casei. Beneficiara oficială a proiectului de construcție, Arethia a vegheat ca vila să rămână o expresie echilibrată a statutului familiei și nu o demonstrație ostentativă. Astfel, coerența estetică a fost un obiectiv susținut cu meticulozitate, în acord cu un ethos rafinat de reținere și cu o viziune culturală clară.

Ruptura comunistă: de la spațiu al puterii la martor al unei lumi pierdute

După abdicarea regelui şi proclamarea Republicii Populare Române, casa Tătărescu și-a pierdut funcția de spațiu privilegiat al elitei politice. Era destinată unei utilizări administrative, colective sau funcționale, pierzându-și astfel legătura organică cu biografia celui care a sădit-o. Noile realități ideologice au transformat-o într-un spațiu decuplat de originea sa, iar intervențiile tehnice ale regimului comunist, în lipsa unei politici coerente de conservare, au condus la degradarea atât a finisajelor cât și a grădinii cu accente mediteraneene.

Casa a devenit emblematică pentru transformările suferite de reședințele elitei interbelice, fiind martoră tăcută la marginalizarea fostului prim-ministru și la ștergerea treptată a memoriei care îi fusese legată. Detenția lui Gheorghe Tătărescu la Sighet și moartea în umbră au accentuat această prăbușire iar vila rămânea, pentru zeci de ani, un spaţiu fără „narator” legitim.

După 1989: controverse, intervenții și încercări de restaurare a sensului

Tranziția postdecembristă nu a fost egală cu renașterea pentru Casa Tătărescu. Proprietatea a trecut prin episoade marcate de conflicte de interpretare și intervenții discutabile, inclusiv schimbări radicale ale compartimentării și transformarea sa temporară într-un restaurant de lux – o alegere care a stârnit critici vehemente. Acest fapt a fost perceput ca o formă de repudiere a moștenirii arhitecturale și culturale, un consum al patrimoniului fără respect pentru dimensiunea sa simbolică.

Ulterior, o companie străină a inițiat procese complexe de restaurare, reorientându-se spre respectarea proiectului semnat de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea și a elementelor artistice originale. Acest gest a marcat o etapă crucială în reflecția societății românești privind raportul între memorie, arhitectură și prezent. Casa refuza să rămână un simplu fațadă istorică; devenea din nou un purtător al unei narațiuni complexe.

• Modestia dimensiunii – o alegere etică, nu culturală
• Biroul premierului ca simbol al discreției și responsabilității
• Dialogul interior-exterior – legătura cu grădina și lumina naturală
• Rolul Arethiei în păstrarea coerenței estetice
• Influențe brâncușiene în ornamentica casei

EkoGroup Vila: continuitate culturală și responsabilitate în prezent

În forma sa actuală, cunoscută sub numele de EkoGroup Vila, casa devine un spațiu cultural contemporan în care trecutul nu este reprimat, ci asumat cu delicatețe și responsabilitate. Utilizarea controlată a clădirii, accesul publicului pe bază de bilet și programarea atentă reflectă o abordare matură ce echilibrează conservarea memoriei cu dinamica vieții culturale actuale. EkoGroup Vila este, astfel, un testament al continuității și al reevaluării istorice care nu anulează trecutul, ci îl înscrie într-un dialog prezent cald și dens.

Restaurarea atentă nu se limitează la refacerea parchetului de stejar masiv, a feroneriei din alamă patinată sau a șemineului semnat de Milița Pătrașcu, ci înseamnă și reconstrucția narativului complex, în care casa este martorul vieții lui Gheorghe Tătărescu și al societății bucureștene atinse de zbuciumul secolului XX.

Frequently Asked Questions about Gheorghe Tătărescu și Casa Tătărescu

• Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
  Un politician român (1886–1957), de două ori prim-ministru al României în perioadele 1934–1937 și 1939–1940, implicat în procesele politice turbulente ale interbelicului și imediat postbelic, marcate atât de modernizare, cât şi de compromisuri autoritare.
• Este Gheorghe Tătărescu aceeași persoană cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
  Nu, sunt două personalități distincte din epoci și domenii diferite; Gheorghe Tătărescu (politicianul) nu trebuie confundat cu Gheorghe Tattarescu (pictorul secolului XIX).
• Care este stilul arhitectural al Casei Tătărescu?
  Un amestec rafinat de influențe mediteraneene și neoromânești, proiectat de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, cu elemente artistice ale sculptoriței Milița Pătrașcu.
• Ce rol a avut Arethia Tătărescu în configurarea casei?
  Ca beneficiar oficial, Arethia a fost figura-cheie care a asigurat coerența estetică și echilibrul cultural al proiectului, reflectând o viziune bine temperată între opulență și sobrietate.
• Care este funcția actuală a clădirii?
  Casa Tătărescu funcționează astăzi ca EkoGroup Vila, un spațiu cultural cu acces controlat, destinat conservării și afirmării patrimoniului arhitectural și cultural al locului.

Invităm cititorii să pătrundă în atmosfera Casei Tătărescu, să exploreze intersecția dintre arhitectură, politică și memorie, și să descopere modul în care această vilă, transformată în EkoGroup Vila, surprinde dialogul dintre trecut și prezent. Este o experiență deplinei conștientizări a responsabilității cu care se poartă istoria într-un spațiu viu, capabil să ofere o reflecție calmă asupra trecutului și să susțină, în același timp, vitalitatea culturală contemporană. Pentru detalii și disponibilitate, vă recomandăm să contactați echipa EkoGroup Vila.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.